Revista 1/2001 - Principii generale privind marsul subunitatilor din fortele terestre


Principii generale privind marsul subunitatilor
din fortele terestre
Lt.col. Gheorghe Patru
     In desfasurarea deosebit de complexa a actiunilor militare, atât pe timp de pace, in situatii de criza cât si in campanie, una din activitatile determinante ale obtinerii succesului o constituie deplasarea, sub diferite forme a fortelor ii mijloacelor, in locul si momentul oportune.
    Caracteristic deplasarilor subunitatilor din fortele terestre ii este faptul ca dislocarea dintr-un spatiu in altul se executa, de regula prin mars, nefiind exclus total transportul pe mijloacele esaloanelor superioare sau pe mijloace din sistemul national de transport.
    In regulamentele de lupta ale subunitatilor din fortele terestre se precizeaza faptul ca marsul „…consta in deplasarea organizata a subunitatilor in coloana, cu mijloace proprii, pe drumuri amenajate sau neamenajate, in scopul de a ajunge in raionul (pe aliniamentul) fixat, la timp si cu capacitatea de lupta completa, in vederea indeplinirii misiunii de lupta".
    Coloanele de mars se compun din mijloace foarte diverse, cu viteze, greutate si gabarite diferite. Din acest motiv trebuie sa se tina seama la organizarea marsului de o serie de servituti privind caracterul drumurilor, rezistenta podurilor, deschiderea curbelor, inclinarea pantelor, etc.
    Miscarea unui volum mare de tehnica de lupta aflata in inzestrarea unei subunitati, nu mai poate ramâne nedescoperita de inamic. De aceea se impune luarea unor masuri pentru mascarea si siguranta fortelor care executa marsul. La o analiza mai atenta constatam ca nici marsurile in adâncimea dispozitivului propriu, in spatele unui front constituit, nu mai pot fi executate in siguranta, privind intâlnirea cu inamicul. Este cunoscut ca in conceptia armatelor unor state membre ale N.A.T.O. se prevede ducerea unor operatii aeromobile precum si folosirea pe scara larga a elementelor de diversiune. Prin urmare inamicul poate fi peste tot si deci subunitatile fortelor terestre care sunt in mars, chiar in adâncimea dispozitivului propriu, trebuie sa fie pregatite sa duca lupta cu acesta.
    Fortele pot executa marsul din adâncime spre front, dinspre front spre inapoi si de-a lungul frontului. In anumite lucrari de specialitate marsurile se clasifica si din alte puncte de vedere, pentru a evidentia unele particularitati pe care le prezinta executarea lor cum ar fi:
    a)in functie de urgenta impusa de situatie, efortul cerut personalului si viteza de deplasare, marsul poate sa fie normal sau fortat;
    Marsul normal se executa, de regula, pe timp de noapte si in alte conditii de vizibilitate redusa (ceata, ploi si ninsori abundente, viscol), cu respectarea vitezei medii de deplasare. Subunitatile, pe timpul executarii marsului normal vor respecta toate elementele deplasarii (halte mari, odihna de zi sau de noapte), in conditiile când structurile militare ce urmeaza a efectua marsul se afla la distante mari de linia frontului si nu se prevede intâlnirea cu forte importante ale inamicului. Coloanele se constituie pe unitati si subunitati dotate cu tehnica si mijloace de transport de categorii si tipuri similare sau asemanatoare (tehnica cu aceeasi viteza de deplasare si capacitate de trecere).
    Marsul fortat se executa când situatia impune trecerea in timp scurt la indeplinirea unei misiuni de lupta, precum si atunci când se prevede intâlnirea cu inamicul, pe timpul retragerii si in toate cazurile când exista pericolul de intrebuintare de catre inamic a armelor de nimicire in masa si mijloacelor incendiare". De regula, el se executa pe distante mici, cu viteze maxime admise de teren, de performantele mijloacelor de transport (deplasare) si starea tehnica a acestora, conditiile de timp, anotimp si stare a vremii.
    b)din punctul de vedere al posibilitatilor de intâlnire cu inamicul: mars inapoia unui front constituit, când intâlnirea cu inamicul nu este posibila si mars când se prevede intâlnirea cu inamicul;
    c)in raport de timp: mars executat pe timp de zi si mars de noapte;
    d)dupa natura terenului si anotimp: mars in munti, in padure si pe timp de iarna.
    In toate situatiile organizarea si executarea marsului trebuie sa respecte unele principii generale. In primul rând, marsul sa corespunda cu cerintele intrebuintarii fortelor si mijloacelor in lupta. In acest scop itinerarele de mars trebuie sa conduca direct catre raionul actiunilor de lupta si sa permita realizarea dispozitivului rapid, cu usurinta.
    Este necesar ca itinerarele de mars sa permita deplasarea tehnicii de lupta din compunerea coloanelor de mars, pe cât posibil fara amenajari speciale. Pentru aceasta stabilirea itinerarelor de mars se va face in urma unui studiu amanuntit, pe baza datelor monografice si a recunoasterilor executate de ofiteri din statul major. Având in vedere ca pe anumite portiuni de drum circulatia poate fi blocata in cazul distrugerilor provocate prin intrebuintarea mijloacelor N.B.C. si altor mijloace, va trebui ca in afara de drumul de baza sa se aleaga si un drum de rezerva, cu aceleasi caracteristici ca si itinerarul de baza. La punctele obligate de trecere se vor alege drumuri de rocada, care sa permita la nevoie, orientarea miscarii. De regula, subunitatile executa marsul pe un singur itinerar.
    In cazul in care marsul se executa pe mai multe itinerare este necesar ca alegerea acestora sa se faca astfel incât sa se asigure o protectie sigura a fortelor impotriva mijloacelor N.B.C. In principiu, itinerarele de deplasare vor fi la o astfel de departare unul de celalalt, incât sa se excluda lovirea coloanelor unei subunitati de pe doua itinerare alaturate cu aceeasi lovitura nucleara de capacitate mica.
    In organizarea marsului se tine seama de realizarea unor viteze cât mai mari, dar in acelasi timp si de nevoia ca la sfârsitul marsului fortele sa fie in masura sa execute imediat o misiune de lupta. De aceea s-au stabilit unele procedee de organizare minutioasa a marsului folosind calculatoarele electronice pentru optimizarea solutiilor, in mod deosebit pentru stabilirea itinerarelor, a etapelor de mars si a vitezei de deplasare.
    Marsul subunitatilor din fortele terestre se planifica si se organizeaza pe etape de mars cu viteze corespunzatoare gradului de practicabilitate pe diferite portiuni de itinerar.
    Etapa de mars este distanta parcursa de catre fortele aflate in coloana intr-o zi. Marimea (in kilometri) a unei etape este dependenta, in cea mai mare masura, de media vitezelor pe diferite portiuni de itinerar, exprimata in km/ora, precum si pe timpul favorabil deplasarii (de regula, noaptea si in conditii de vizibilitate redusa).
    „In teren ses si deluros etapa de mars pe autovehicule poate fi pâna la 250 de km, uneori mai mare, iar in teren muntos-impadurit, pâna la 150 km.
    Când subunitatea se deplaseaza pe jos (samarizata) marimea etapei de mars poate fi pâna la 30 km, hipo – pâna la 50 km".
    Marimea etapei de mars si a vitezei medii se stabileste in functie de:     Viteza de deplasare este direct proportionala cu mobilitatea structurilor militare. Mobilitatea fortelor, capacitatea oportuna de deplasare prin mars, influenteaza hotarâtor manevra de forte si mijloace, concentrarea si deplasarea fortelor in cadrul formelor si mijloacelor de lupta adoptate, schimbarea eforturilor de pe o directie pe alta si exploatarea oportuna a efectelor loviturilor executate asupra inamicului cu diferite categorii de armament.
    Vitezele medii ce se iau in calcul pentru determinarea unei etape de mars sunt:
 
Detalii

 

Felul deplasarii coloanelor
Viteza (in km/ora) in teren mediu framântat
Ziua
Noaptea
T.A.B.(auto)
30-40
25-30
Mixta(Tc., M.L.I., T.A.B.)
20-30
15-20
Hipo
7-8
7-8
Pe jos
4-5
4-5
Pe schiuri
5-7
5-7
Artileria samarizata
4-5
4-5

    Deplasarea in sistem combinat (coloane mixte) s-a practicat in cel de-al doilea razboi mondial, in sensul ca in timp ce unele mari unitati se deplasau prin mars pe jos, altele erau transportate pe calea ferata. In conditiile actuale marsul combinat se efectueaza chiar in cadrul aceleiasi unitati. In timp ce subunitatile moto se deplaseaza pe roti, tehnica grea, respectiv tancurile, masinile de lupta, artileria autopropulsata etc., se transporta pe calea ferata sau cu alte mijloace pâna la ultimul raion al odihnei de zi, dupa care debarca si intra in compunerea subunitatilor, astfel ca in raionul actiunilor de lupta, subunitatile respective sa se gaseasca cu capacitatea de lupta completa.
    Pentru odihna si hranirea subunitatilor, verificarea starii tehnice a autovehiculelor, ajustarea echipamentului si materialelor, executarea intretinerilor tehnice si inlaturarea defectiunilor si completarea plinurilor se stabilesc halte mici, halte mari si raioane ale odihnei de zi (noapte).
    Prin halte intelegem opririle si stationarile de scurta durata pe timpul executarii marsului. Din practica a rezultat ca prima halta ar putea fi la 30¢ dupa inceperea marsului, cu o durata de 10¢ -15¢ , timp in care se verifica modul cum s-a realizat incolonarea si ce greutati au aparut când marsul se executa pe jos (samarizat) si hipo. Haltele mici in cazul deplasarii pe autovehicule, se fixeaza: prima, dupa 1-2 ore de mars, iar urmatoarele, dupa fiecare 2-3 ore de mars (iarna dupa 1-1,5 ore de mars) si au durata de 20-30 de minute. Pe timpul haltei mici, coloanele nu se disperseaza, se mentin distantele dintre structuri, autovehiculele ramân orientate pe directia de deplasare, la distante nu mai mici de 10 metri intre ele, pe partea dreapta a drumului, in afara partii carosabile. La ordin, persoanele coboara si executa activitatile stabilite de comandant.
    Halta mare se fixeaza la inceputul celei de-a doua jumatati a etapei de mars. Noaptea si iarna, pe geruri puternice, de regula, nu se fixeaza halta mare. Daca marsul se executa pe distante mari, deci in mai multe etape, atunci la sfârsitul fiecarei etape va urma o perioada de repaus, când subunitatile vor ocupa un raion al odihnei de zi – in cazul marsului de noapte – sau un raion al odihnei de noapte – in cazul marsului de zi. Când marsul se executa pe jos sau hipo, la fiecare 2-3 zile de deplasare se fixeaza câte 24 ore de odihna.
    In raionul odihnei de zi (de noapte) subunitatile parasesc itinerarul de mars si se dispun de o parte si de alta a acestuia, in acoperiri, mascat. Modul de dispunere a trupelor in raionul odihnei de zi (de noapte) trebuie sa asigure bune conditii de incolonare si de reluare a marsului in ziua (noaptea) urmatoare. In raionul odihnei de zi se vor lua masuri de siguranta apropiata de aparare antiaeriana, mascare si protectie impotriva mijloacelor N.B.C.. Este indicat ca in raioanele odihnei de zi sa se faca si o cercetare de radiatie chimica si bacteriologica, precum si o cercetare genistica.
    „In raionul odihnei de zi (noapte), pentru respingerea inamicului terestru (a elementelor de cercetare – diversiune ale inamicului), dupa ce se iau masuri corespunzatoare de observare, mascare si siguranta pe aliniamentul ridicat de comandantul de companie (batalion), se amenajeaza locasuri (santuri) si pozitii de tragere pentru mijloacele antitanc, folosindu-se in acest scop adapostirile naturale si denivelarile din teren".
    Stabilirea acestor raioane nu se face rigid, la distante invariabile unele de altele. In primul rând se va avea in vedere lungimea etapei, care rezulta din timpul de mars si din vitezele ce se pot realiza in aceasta perioada. In al doilea rând, se va tine seama ca trupele sa aiba conditiile necesare odihnei. Cele mai bune conditii pentru odihna de zi le ofera localitatile si padurile infrunzite. In localitati tehnica de lupta poate fi usor ascunsa de vederea inamicului, iar personalul are conditii de odihna corespunzatoare.
    Raioanele, precum si itinerarele se recunosc de catre grupe destinate in acest scop, formate din ofiteri din statul major. Acestea se vor deplasa cu elementele de siguranta sau de asigurare a miscarii. Uneori, in functie de posibilitati si de conditiile situatiei, pentru aceasta activitate se pot intrebuinta si elicoptere.
    In scopul coordonarii deplasarii coloanelor se stabilesc: punct initial si puncte de coordonare, precizându-se timpul depasirii acestora de catre capul si coada coloanelor aflate in mars.
    Punctul initial reprezinta locul stabilit in afara raionului de dispunere, pe la care exista obligativitatea trecerii cu capul coloanei la ora stabilita si precizata prin misiune.
    Punctul de coordonare reprezinta locul stabilit pe fiecare itinerar, la fiecare 2-3 ore de mars, pe la care exista obligativitatea trecerii trupelor, cu capul coloanei, la ora stabilita.
    Dispozitivul de mars, spre deosebire de cel de lupta este format din coloane de mars a caror compunere este variabila. Dispozitivul de mars reprezinta gruparea de forte si mijloace (sau ordonarea fortelor si mijloacelor constituite in structuri de subunitati si unitati), constituita conform variantei optime de actiune asupra careia comandantul s-a decis, in scopul deplasarii trupelor.
    Factorii care determina constituirea dispozitivului de mars sunt de natura foarte diverse si se raporteaza in special, la indicatorii ce definesc starea si dinamica actiunilor adversarului, trupele proprii, terenului si conditiilor meteorologice. Intre acestia se regasesc:

            Dispozitivul de mars cuprinde, de regula, urmatoarele elemente:     Serviciul de comenduire si indrumare a circulatiei prin misiunile pe care le are de indeplinit joaca un rol foarte important in executarea marsurilor prin faptul ca acesta trebuie sa detina cât mai multe informatii despre gradul de asigurare a mascarii de catre itinerarul pe care se deplaseaza trupele, raioane in care se poate stationa in conditii foarte bune de siguranta, mentinerea ordinii si disciplinei pe timpul deplasarii, supravegherea deplasarii autovehiculelor.
    Totodata serviciul de comenduire si indrumare a circulatiei trebuie sa asigure dirijarea coloanelor pe itinerarele stabilite, stabilirea itinerarelor de orientare, prevenirea in punctele obligate de trecere a aglomerarii etc.
    Prin studierea itinerarelor de care raspunde, serviciul de comenduire si indrumare a circulatiei trebuie sa marcheze pe harta sectoarele cele mai probabile pentru desfasurarea actiunilor de gherila, a elementelor colaborationiste sau a elementelor de cercetare, pentru ca odata ajunse in acele zone subunitatile care executa siguranta marsului sa actioneze cu atentie sporita, dar fara sa influenteze ritmul de deplasare a fortelor.
    Serviciul de comenduire si indrumare a circulatiei mai are misiunea de a alege calauze din rândul populatiei autohtone, calauze care cunosc bine zona si pot gasi itinerarii de orientare in cazul in care apar situatii neprevazute. Trebuie avut in vedere ca si inamicul dispune de calauze din rândul populatiei colaborationiste ceea ce implica faptul ca inamicul cunoaste cel putin la fel ca noi itinerarul de deplasare.
    De aceea in momentul in care subunitatile care executa siguranta marsului primesc informatii cu privire la existenta pe itinerar a unor elemente inamice poate actiona in conformitate cu situatia impusa astfel: