Aspecte privind relatia
dezvoltare economica – protectia mediului
Ecolog Elisabeta-Emilia Halmaghi
Civilizatia industriala – al carei principiu de baza
a fost cel al obtinerii profitului maxim – a neglijat costurile sociale
ale dezvoltarii, ajungându-se la o contradictie puternica intre civilizatia
industriala si sistemul ecologic al planetei noastre. Atât timp cât
civilizatia ca intreg, cu puterea ei tehnologica de care dispune, continua
sa urmeze un tipar in gândire ce incurajeaza exploatarea irationala
a resurselor naturale (si a mediului, in general) pentru câstiguri
pe termen scurt, indiferent de ceea ce am face noi ca indivizi, dezastrul
nu va putea fi evitat. De aceea este necesar ca omenirea sa realizeze faptul
ca salvarea mediului trebuie considerata un principiu central de organizare
al civilizatiei noastre.
Intensitatea si complexitatea procedeelor economice
in conditiile actuale nu pot fi abordate fara a se tine cont si de aspectele
ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce atât la agravarea dezechilibrelor
ecologice existente, cât si la aparitia altora noi. Mediul inconjurator
si dezvoltare economica sunt indisolubil legate, primul reprezentând
locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea
mediului in care traim. Intensificarea activitatii umane, urmata de cresterea
economica, creste presiunea asupra mediului inconjurator si in special,
asupra mediului natural. Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul
irational de resurse si spatii, fie prin producerea unor deseuri pe care
natura nu le poate absorbi si care au efecte negative asupra mediului.
In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii
sunt tentati sa consume cât mai multe resurse naturale, materii prime
si energie, fara a se gândi la urmari. Asa se face ca dezvoltarea
economica a cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in intreaga
lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie
si resurse. Acest tip de dezvoltare poate fi considerat responsabil pentru
multe dintre dificultatile noastre. Aceasta deoarece:
-
nu s-a urmarit valorificarea tuturor componentelor materiilor prime intrate
in procesul de productie; in consecinta, la o serie de materii prime se
utiliza doar un procent mic, restul fiind considerat reziduu / deseu si
se deversa in apa, atmosfera sau se depunea direct pe sol, ceea ce avea
ca rezultat poluarea solului si a pânzei freatice;
-
consumul ridicat de materii prime si resurse minerale neregenerabile, a
determinat epuizarea intr-un interval de timp relativ scurt a stocurilor
de resurse;
-
agricultura – datorita utilizarii de utilaje din ce in ce mai specializate
si a pesticidelor si ingrasamintelor chimice – a devenit, pe lânga
consumatoare de resurse neregenerabile si o sursa, deloc de neglijat, de
poluare a apelor de suprafata. In unele cazuri, pentru cresterea suprafetelor
arabile erau defrisate paduri, ceea ce a avut drept rezultat modificari
ale peisajului prin alunecari de teren sau inundatii;
-
industrializarea puternica a determinat concentrarea populatiei in mari
aglomerari urbane, ceea ce a avut drept consecinta cresterea numarului
de agenti poluanti.
Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a
afectat mediul natural sub mai multe aspecte:
-
biologic – infestarea cu substante nocive s.a.;
-
estetic – degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate
s.a.;
-
functional – afectarea factorilor de mediu.
n aceste conditii are loc degradarea mediului inconjurator,
poluarea sa si aparitia dezechilibrelor ecologice, cu consecinte incalculabile
asupra dezvoltarii economice si asupra calitatii vietii.
Dezvoltarea economica bazata pe utilizarea abuziva
si irationala a resurselor neregenerabile si regenerabile nu poate continua
la infinit. Este necesara schimbarea atitudinii si gândirii, renuntarea
la vechile tipare economice pentru a putea asigura integritatea pe termen
lung a sistemelor naturale care intretin viata pe Pamânt. Totodata,
trebuie realizata o dezvoltare economica aflata in acord cu necesitatile
si constrângerile naturii, dezvoltare care cere asigurarea legaturii
dintre politica economica si cea ecologica la toate nivelurile statului
si in toate ramurile economiei. Armonizarea extinderii activitatilor economice
cu ocrotirea mediului inconjurator cere recunoasterea faptului ca dezvoltarea
economica este capabila sa genereze beneficii ecologice, tot asa cum ecosistemele
sanatoase implica beneficii economice.
Dezvoltarea economica ridica nivelul aspiratiilor
societatii si genereaza cerinte de imbunatatire ecologica. Sporirea veniturilor
si ridicarea nivelului de trai aduc dupa sine satisfacerea nevoilor materiale
fundamentale si in felul acesta, când prezentul este sigur, oamenii,
isi pot concentra atentia asupra viitorului, acordând problemelor
de mediu importanta cuvenita.
Desi corelatia dintre cresterea venitului si preocuparile
ecologice este aceeasi pe plan international, totusi exista diferente in
ceea ce priveste tarile puternic industrializate, tarile Lumii a III-a
si tarile foste comuniste. In tarile puternic industrializate, tari cu
economie puternica si cu un nivel de trai mai ridicat, tendinta este aceea
de a se aloca mai mult timp, mai multe fonduri si resurse problemelor ecologice,
ceea ce duce la un mediu mai putin poluat. Pe de alta parte, tarile subdezvoltate
– care au de luptat cu saracia, cu datoriile externe si cu grave probleme
sociale – nu dispun de timp, fonduri banesti si resurse pentru ocrotirea
naturii. Consecintele acestor probleme sunt deosebit de grave: mediul nu
este sanatos, factorii de mediu sunt puternic afectati de poluare, iar
calitatea vietii populatiei lasa de dorit.
Expertii apreciaza ca si in tarile subdezvoltate,
progresul economic poate realiza o conciliere intre mediul natural si presiunile
la care acesta este supus prin reducerea saraciei si limitarea cresterii
populatiei. Cresterea necontrolata a populatiei in aceste tari in ultimele
decenii a dus la intensificarea presiunilor asupra mediului natural, oamenii
au incercat sa-si asigure existenta prin:
-
defrisarea masiva a terenurilor impadurite pentru extinderea suprafetelor
de cultivat (pentru a-si putea asigura hrana si totodata lemnul pentru
incalzit si preparat hrana);
-
utilizarea de substante toxice si a pesticidelor pentru obtinerea de recolte
mai bogate;
-
activitati industriale puternic poluante s.a.
Rezultatele au fost din ce in ce mai triste, ducând
atât la masiva poluare a factorilor de mediu, cât si la disparitia
unor specii de plante si animale.
Dezvoltarea economica, prin beneficiile aduse apare
in relatia prosperitate – progres atât din partea de cerere cât
si din partea de oferta: in partea de cerere apare prin beneficiile pe
care le aduce – cerinte mai mari in ceea ce priveste calitatea mediului
inconjurator in tarile industrializate si reducerea presiunii asupra mediului
in tarile subdezvoltate, iar in partea de oferta apare prin faptul ca genereaza
resurse financiare pentru ca imbunatatirea calitatii mediului sa fie posibila.
In concluzie, pentru reducerea presiunilor asupra
mediului inconjurator este necesara elaborarea unei strategii de dezvoltare
economica care sa fie in acord cu mediul. Pentru aceasta, dezvoltarea economica
trebuie sa se bazeze pe administrarea rationala a resurselor naturale (indiferent
ca sunt regenerabile sau neregenerabile) si adoptarea unor decizii intelepte
când este necesara extinderea in industrie si agricultura (trebuie
evitate atât industriile puternic poluante, cât si agricultura
extensiva in care sunt utilizate fara discernamânt diferite substante
toxice – pesticide, erbicide, fungicide si ingrasaminte chimice – pentru
obtinerea de recolte bogate). Daca dezvoltarea economica se realizeaza
in consens cu natura, genereaza numeroase beneficii: noi locuri de munca,
stabilitate economica, progres social si economic.
Bibliografie
[1] Edouard Bonnefous, Omul sau natura?, Editura Politica, Bucuresti,
1976.
[2] Lester Brown, Christopher Flavin, Hilary French, Probleme globale
ale omenirii. Starea lumii 2000, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000.
[3] Barry Commoner, Cercul care se inchide, Editura Politica,
Bucuresti, 1980.
[4] Nita Dobrota (coord.), Economie politica, Editura Economica,
Bucuresti, 1998.
[5] Al. Gore, Pamântul in cumpana. Ecologia si spiritul uman,
Editura Tehnica, Bucuresti, 1995.
[6] Sanda Visan, Steliana Cretu, Cristina Alpopi, Mediul inconjurator.
Poluare si protectie, Editura Economica, Bucuresti, 1998.
[7] ***, Economie politica, Editura Porto-Franco, Galati, 1991.
[8] William K. Reilly, Dezvoltare economica si câstig ecologic,
in revista Sinteza, nr. 89/1991.