105 ani de la discursul regelui Ferdinand I la Racaciuni
"Ostasi, voua, fiilor de tarani, care ati aparat cu bratul si cu pieptul vostru pamantul unde v-ati nascut, unde ati crescut, va spun eu, regele vostru, ca pe langa rasplata cea mare a izbanzii care va asigura fiecaruia recunostinta neamului intreg, ati castigat totodata dreptul la a stapani intr-o masura mai larga pamantul pentru care v-ati luptat. Vi se va da pamant! Eu, regele vostru, voi fi intaiul a da pilda, vi se va da si o larga participare la treburile statului". Regele Ferdinand I
La 23 aprilie 1917, regele Ferdinand I a sustinut celebrul discurs de la Racaciuni, in fata militarilor Armatei a II-a comandate de generalul Alexandru Averescu. Initiativa regelui a venit ca urmare a situatiei grele in care se afla Romania si armata romana ca urmare a campaniei dezastruoase din anul 1916, care s-a soldat cu grave pierderi teritoriale. Cuvantul regelui a avut o forta extraordinara in consolidarea si amplificarea motivatiei soldatilor de a continua lupta. Pentru ei sfarsitul razboiului trebuia sa insemne, in primul rand, improprietarirea. Este aspectul care explica soliditatea reorganizarii armatei romane sub coordonarea Misiunii militare franceze comandate de generalul Henrry Berthelot, dar si absenta oricaror tulburari in randurile populatiei in fata propagandei comuniste, desfasurata de soldatii rusi adepti ai ideilor lui Lenin.
In ziua de 6 mai primul-ministru Ion I.C. Bratianu a propus, in Camera Deputatilor, adoptarea legii agrare si electorale. Pentru aceasta a fost nevoie de adoptarea unui proiect de modificare a Constitutiei. Dupa dezbateri furtunoase, Camera Deputatilor a aprobat, la 14 iunie 1917, proiectul de modificare a Constitutiei cu 130 voturi pentru si 14 impotriva, iar Senatul a urmat-o, la 20 iunie 1917, cu 79 voturi pentru si cinci contra.
Regele Ferdinand s-a tinut de promisiune si pe 19 iulie 1917 a sanctionat cele doua hotarari printr-un decret care modifica articolele 19, 57 si 67 ale Constitutiei. Astfel, se deschidea calea legala pentru adoptarea reformei agrare prin exproprierea marii proprietati si introducerea votului universal.
Acest gest al regelui a fost sprijinit de intreaga clasa politica romaneasca si a avut efectul scontat asupra moralului armatei, mai ales in marile batalii de la Marasti, Marasesti si Oituz din vara anului 1917, in urma carora a fost salvata fiinta statului roman.
